Miros de mucegai

Miros de mucegai
...
Ești demn de plâns, popor fără de vlagă,
Că dormi într-una și nu te mai trezești,
Țara ta frumoasă nu-ți mai este dragă,
Ai renunțat de mult s-o mai iubești!
...
Cum poți trăda și-apoi să mai trăiești
Nu poate înțelege nicio minte-ntreagă,
Trădarea și hoția ți-au devenit firești
Și îți pasă doar de propria-ți desagă!
...
Nu meriți țara asta ce ai primit-o-n dar
Tu ți-ai bătut joc de acest colț de Rai,
L-ai vândut Satanei pentru un dolar,
....
Ce-o să te faci, române, că țară nu mai ai,
Îți zornăie arginții trădării-n buzunar,
Iar sufletu-ți române, miroase-a mucegai!