E moarte afară, iubito, Ascultă și tu cum vuiește Și slugă îți sunt de departe, Și cearta în noi se pornește. E iarnă afară, iubito, Bolnavii atârnă-n spitale Și-n brațe mă muști viperină, De piatră, cu buzele pale. E noapte afară, iubito, Perfuzii-n priveghi se adună, Iar tu-mi ești mult mai lăuză Cu moartea dansată de mână. E frică afară, iubito, Aproape te port ca amantă - Când cioclul veni-va, o floare Din casă în casă să-mpartă. E jale afară, iubito, Lumânări se albesc peste mese, Voievozii ne cască pe doliu Și negre-s pe mâini florărese. E groază afară, iubito, Și vinul parcă n-ajunge, Izolat și confuz de cadavre Demente, virale, nătânge. Ești groaznică-n toate, iubito, Iar eu sunt satanic în toate Și altfel credeam despre tine Cu spațiu-ntre vorbe și fapte. E liniște-n toate, iubito, Că nimeni nu e să mai strige, Iar tu mă privești ca străina Cu o sută de mii de alice. E moarte afară, iubito, Cum zvonul ne dă iar de rost Și cearta din noi se oprește Când moartea e la adăpost.