Muguri de credinţă Izvorul de flori, ocean de petale, se leagănă-n inimi, pe ramuri ovale, credința din care apar primăveri, se naşte în urma îngheţatei tăceri. Tăcerea de gheaţă, o iarnă ce trece, aşterne zăpezi pe muntele rece, zideşte în urma ascunsă-n zăpadă, a iernii magie, a iernii baladă. Atunci, primăvara, cea plină de viaţă, cu razele-i blânde zăpada dezgheaţă, muguri voinici se transformă în flori, credința-n petale şi aripi să zbori.