Prin palma ta deschisă Curgeau râuri de noroaie, Săpături adânci și sângerii zăceau, În încercarea eșuată de dispariție Printre dunele stâncoase... Scoarța anilor de schimb Se simțea în amintirile impregnate În piele și sub ea, prin vene... Zgârieturi subțiri și dese, Traversau cu tocuri ascuțite Rănile interioare evidente... Degetele groase tremurau rușinos, Iar unghiile acopereau Fragmente desprinse din munca epocilor... ...Dor de oameni cu mâini murdare Și inimi curate, Dor de mâini muncite, obosite, Care nu își plâng durerea, Dor de oameni... și atât... ............................................................................. Cele cinci raze de soare prăfuit S-au întins cu forțe divine Să cuprindă pentru ultima oară Alinarea... Atunci, ea a întrebat: „Și sufletul? Și el te doare?”
sâmbătă, 31 mai 2025