l-am visat pe Prometeu cum ţinea sfat de taină cu vulturul îi terminase ficatul cu milenii în urmă ciocul de diamant continuă să scormone volute de ceruri aduse cu sine Prometeu le primeşte în smerenii adăugând darului său zborul infinitul înlănţuit de-un munte în flăcări continuă să viseze lumea atât de iubită Prometeu de sub coastele lui de lumină încep să ţâşnească ca nişte ochi poliflori izvoarele la poale încet şovăitori oamenii încep să-şi adune însetările unul câte unul se-apleacă şi beau cer ocultat începe să ningă peste omenire deasupra vulturul planează aripa sa maiestuoasă oglindeşte iubire şi ruguri