Muzeul se-nalţă-n Olimp pe un nor respiră-n acorduri se pierde în zbor văzduhul îmbracă de harfe în şoapte revine-n lumină se mistuie-n noapte de muze musteşte silfide arzânde sub voaluri uitate cochet renăscânde cu trupuri de nimfă de flori de măr ninse păstorul le soarbe privirile-aprinse şi muzele-i cântă păstorul suspină în aer valsează miros de verbină muzeul în şarpe se-nlănţuie-n gând poetul tresare în somnu-i născând.