Muzica stelelor 18 sept Erai pe malul mării și dansai atât de singură și de pierdută în liniștea din care auzeai o muzică, pe plajă așternută Ca un covor de stele într-un vis venit din depărtări, din veșnicie, în timpul infinit și indecis între “a fost” și “ce va fi să fie”. Piciorul tău, la fiecare pas, făcea, în trupul său, o eră nouă pe care-o salutai a bun rămas, cu mâinile întinse, amândouă. Privindu-te, curând am auzit ce nu mai auzisem niciodată: o muzică, venind din infinit, ce mi-a umplut ființa dintr-odată. Nu mi-am putut abține un suspin și m-ai văzut, te-ai îndreptat spre mine, mi-ai oferit al stelelor cămin și o eternitate să m-aline.
sâmbătă, 31 mai 2025