n-ai să

n-ai să singurătate azi. n-ai să ieri
n-ai să pas pustiu în zări
n-ai să patru ochi în trei
n-ai să-n doi, în unul.. n-ai
să poarta deschizândă 
la a vremii rece tindă
mâna mână, mâna tâmplă 
îţi ţin strâns şi te las să pleci
de vieţi numai vieţii
n-ai să tristeţi de toamnă rece,
speranţa-n ierni n-ai să cauţi orb 
în păr n-ai să albul cel mai alb 
s-a dus dusul înspre verde
s-au scris ploile în praf
împreună cu iarba şi caişii
au strâns apoi infinit 
uite cum îţi dau, ne dau…
eu le dau cuvântul 
şi îi sărut pe frunte
_
Copyright Mariana Fulger