Închideţi ochii, români Închideţi-i şi nu mai priviţi Toate-s nenorociri, toate-s pierdute Tu române, tu du-te.. Îndreaptă ai tăi paşi pe cărarea lungă Asemenea unei stihii, fără călăuză Şi uită tot ce ai lăsat în urmă Cuprins de a ta nepăsare străină Şi pribeag, în lume tu să cauţi Un rost în veacul celor dintâi robiţi. Al tău sânge de român va curge Cu nesupusă şi silită vrednicie Spre aţi atinge sensul cel înalt Pentru o viaţă a cărei muncă n-a contat. Dar apoi întoarce-te ca un fiu rătăcitor Care a simţit un dor apăsător Pentru a sa ţară minunată În care speranţele au venit toate-odată. Ce în simţire şi în inimă au zăcut Dintotdeauna, în neamul său tăcut.
sâmbătă, 31 mai 2025