Niciuna

- Din câte primăveri am cunoscut
În viaţa mea rotundă şi stufoasă
Niciuna nu m-a alintat argut
Ca tine, caldă, dar şi furtunoasă.

Din câte flori de-april am adorat
Între petale nu m-a prins niciuna,
Magnolia mi-a spus pe înserat
Că dragostea nu-i una cu minciuna.

Din câte poezii am recitat
Privind apusul ca pe o vioară
Niciuna parcă nu m-a fermecat
Ca tine, floare mea de primăvară.

- Eu am un fel al meu inconştient
De-a-mi scutura tot sufletu-n afară,
Nu pot trăi un sfert de sentiment,
Părinţii mei sunt vânt şi primăvară.

Ştiu c-ai iubit şi-ai adorat supus
Femei frumoase, flori fără de nume,
Te-au adorat la rându-ţi şi mi-au spus
Că pentru tine-au construit o lume.

Întârziată-n mijloc de gerar
Eu ţi-am promis poveşti, o mie una,
Înmugurind când dulce, când amar,
Pe-un ram de gând cum n-a făcut niciuna.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif