Nimeni nu ştie că eu te iubesc… Doar sufletul meu singur şi mut… Tu n-ai simţit pleoapa nopţii de lut Cum ȋmi sperie visul cu râsu-i grotesc ? Ea râde de mine ca de-un clovn obosit... Tristă paiaţă cu glas răguşit... Nu mă lasă să dorm, perna-i de piatră, Şi-n ȋntuneric, câinii mă latră… Nimeni nu ştie ca eu te iubesc… Numai tăceri – răstigniri pe pereţi… Tablouri de apă aşteptând dimineţi Să-mi spele cu rouă plânsu-mi prostesc… Dureri agăţate-n cuiere de ceară Se aprind lumânări, dulce povară… Ea se ascunde ȋn colţuri de casă, Ruină de dor peste gânduri rămasă… Nimeni nu ştie ca eu te iubesc… Doar ruga-mi fierbinte…ca tu să-nţelegi, C-ale tale sunt nopţile mele ȋntregi… Spune-mi, te rog, ce să fac să m-opresc ?…
sâmbătă, 31 mai 2025