noapte

noaptea se aşterne ca un laţ în jurul meu
făcând cerul să curgă
şi pomii şi casele
într-un amestec opac 
fără-nceputuri
fără sfârşit
liniştea îmi perforează timpanele
din care se scurg doar bătăile inimii
ca nişte tam-tam-uri

paşii mei caută un sprijin
iar mâinile mele
ca nişte bastoane albe
se lovesc de umbre
căutându-mi ochii