Noapte în doi

Timpul, hoţul de secunde,
Fuge-ntruna, fără rost,
Se grăbeşte, oare unde,
El mereu este un fost.

Stele pline de argint
Se aşează-n palma lunii,
Ursele nu se dezmint,
Deschid porţile genunii.

Pleoape bete de-ntuneric
Se destind în armonie,
Ochii-mi văd un vis feeric,
Ce în eden mă îmbie.

O ating şi e reală
O leoaică îmblâzită,
Nefirescul se răscoală
Şi îşi pune recuzită.

În privire mi se-aşează
Prinsă-n zâmbetu-mi angelic,
Din lăuntr-i evadează,
Risipindu-se himeric.

A iubirii catedrală
Se înalţă-n amândoi,
Punem clipelor beteală,
Cu sărururi şi văpăi.

Şuşotind cu astrele
Zâna nopţii ne veghează
Ne unim cu trupurile,
Zeii nopţii jubilează