la sânul tău iubito noaptea am descălţat-o de vise cu un gest frivol i-am mângâiat creştetul cuvintelor într-o goana aparentă a tăcerii i-am smuls bolta cu stele să-i fac cămaşă înflorată constelaţiile clasice le-am adunat într-o geometrie luminoasă din care au rezultat infinite cosmosuri toate topindu-se pe buzele tale nu-mi spune că te-a durut lumina nu doare doar apăsarea sa lasă loc amintirii