Noaptea

Noaptea

E noaptea peste care va ninge cu sclipiri.
Curând, obloane verzi vor zăvorî ferestre,
se-ntunecă perdele cu broderii-zidiri,
ce au viori pictate din veşnice orchestre.

E noaptea-n care curg, ca râurile-aprinse,
prin braţele-adunate în jurul unui dor,
sclipirile de stele, ce cad din boltă, ninse
pe aripile-ntinse, ce mă ridică-n zbor.

Călătoresc spre stele, cu gândurile ninse,
ce poartā rochii lungi, cu fir de dor brodate,
cu braţele în zbor, de sărutāri cuprinse
și-aud în mine tare, o inimă ce bate.