Noaptea haiducilor

E noapte neagră, fără lună.
Cerul e vânăt, norii tună.
Inima codrului, străbună,
Ruptă-i, drăcește, de furtună.
Un tropot, cadențat, răsună
Peste poteci; goană nebună ...

-Se pierde timpul în genună? -

Se strâng haiducii, se adună
Iarăși în țarina străbună.
Caii lor, liberi, fără strună
Rup mândra florilor cunună
Amirosind parfumul de alună,
Nechează rar, pasc împreună!

- Timpul se pierde în genună! -

Lipsiți de drepturi, fără nume
Iubesc ce știu, trăiesc anume,
Flacăra zilei să-i răzbune,
Ori către moarte să-i îndrume.
Eternitatea s-o răpună,
Trăznind-o cu zamă de prună!

...timpul se pierde în genune ...

nu cum o fost publicată - pnt

septembrie 2014 - în CLAVIATURI, nr.3(7), serie nouă, Brașov - NARCIS TEOFIL PURICE