Sub liliacul plin de nostalgii Mă regăsesc întors din pribegii Și caut printre flori seară de seară A lumii rătăcire milenară. Pe sub umbrar mă poartă pasul iar Privit cu-același aer princiar De florile-n ciorchine adunate Ce amețesc toți fluturii de noapte! Printre dosite raze ce tresar În adierea blândă de Florar, Cerul își culcă bolta rourată Peste parfumul care mă îmbată. Iar când se-arată luna peste deal Ca într-un basm ce pare ireal, Un gând hoinar ridică noi castele Cu liliacul înflorit prin stele. Și chiar de gându-mi pare rătăcit Ori nu și-a regăsit un loc tihnit, Sub cerul nopții, acolo, printre vii Mă vei găsi cu ale mele nostalgii.
sâmbătă, 31 mai 2025