Noul soare

Pe cerul translucid se-arată
Un soare nou la care poți privi,
Când lumea s-a trezit mirată
Că adevărul s-ar putea ivi.

Dar era iar ca altădată
În prima zi când nu puteam minți,
Floare din cer, nevinovată,
Te îndemna în raze moi s-o ții.

Pământul s-a-nvârtit o dată
În jurul lui în timpul revolut,
În zare-acum e doar o pată
Ce luminează chipuri vechi de lut.

E clipa binecuvântată,
Astrul știut sub alt chip răsare;
Ceața lumina o îmbată,
Îngăduind taina s-o măsoare.

Vom mai putea afla vreodată
Misterul ce e încă nepătruns?
De veacuri ne-ntrebăm, dar iată:
Lumina din nou cerul l-a ascuns.