Nu aveam alte averi

- Noi suntem doi gondolieri,
Pe valuri mici de erezie
Plutim în zori printre plăceri,
Iar noaptea doar prin poezie.

În fața noastră-s primăveri,
Departe-i orice vijelie,
Nu mai aveam alte averi -
Doar dragostea, pe veșnicie.

Ne-am adunat de nicăieri
Și am compus o simfonie,
Nu suntem hoţi, nici adulteri
Curtați de-o stranie stihie.

- Născuţi din lacrimă şi foc
N-avem un timp definitoriu
Ci doar fărâma de noroc
Pe care-n mod obligatoriu

O strecurăm prin fantezii,
Ne leag-atâtea sentimente,
Nu înţeleg ce bogăţii
Mai pot substitui momente

În care visul tău cu-al meu
Se întâlnesc spunând povestea
Iubirii ce spre apogeu
Înălţă versurile-acestea.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif