Păsările uitate de zbor îşi cară aripile prin tramvaie aglomerate. Mai adânc, prin galerii îngropate, mult sub soare, sângele lor neînaripat curge târât pe peroane goale de sensuri. “atenţie se închid uşile” în secunde metalice scrâşnesc printre dinţi nevorbiţi rânjete ruginite, ce se preling din oftaturi, ca bezna lipicioasă din tunelurile negre pe cerul gurilor de aerisire, astupate, de mult, cu tăceri de lumină. opriţi gările, stingeţi lămpile din televizoare, mai repede!