Nu plânge Doamne, nu eşti Tu de vină Că-i lumea astăzi de războaie plină, Că tot ce ai clădit va fi ruină De n-om deschide ochii spre lumină. Nu plânge Doamne, c-am să plâng cu Tine. Eu cred ca pân-la urmă va fi bine. Alungă lacrima ce e amară Şi nu lăsa tristeţea să te doară. Nu plânge Doamne, încă e credinţă Căci oamenii se-ntorc spre pocăinţă Şi-ncep încet, încet să înţeleagă A Ta iubire fără de tăgadă.