Nu ştii? Ca apa curge timpul, un călător cuminte... trec anii peste noi, scurgându-se în toamnă, când frunza-ngălbenită la nostalgii ne-ndeamnă, iubirea dintre noi, ne fură jurăminte. Pădurile nu mor sau florile-n câmpii, nu trece vara asta, nici toamna nu ne trece, nu vântul dinspre nord alungă nori să plece, ci noi plecăm, puţin, câte puţin, nu ştii?