Sǎ trǎieşti o viaţǎ-ntreagǎ Într-o rozǎ depravare, Afirmând, cinי sǎ-nţeleagǎ, C-ai credinţa cea mai mare, E un lucru curios, Şi mǎ-ntreb de nu-i orbire Când te dai prea studios, Cǎutând, fǎrǎ oprire, Cine eşti, cu ce folos? Dacǎ te simţi umilit, Mai bine sǎ nu posteşti, Decât sǎ o sǎvârşeşti Mulţumit c-ai reuşit. Ochiul stâng nu-i ochiul drept, Chiar dac-amândoi vǎd bine, D-aia zic, fii înţelept, Nu te baza doar pe tine!