Podeaua rece, dușmănoasă, îngheață talpa de copil, patru pereți nu-nseamnă-o casă, sistem politic inutil! Întorși în era primitivă, n-avem lumină, n-avem foc, în deznădejdea colectivă ne-am rătăcit de EL de tot. Privirea tristă ne repugnă. prea gol e anul ce-a trecut, priviți săracul cum adună durerea, la pământ căzut. Le dați copiilor cadouri, dar sunt și alții precum ei, vă pierdeți ziua prin birouri și nopțile cu-alte femei. Plătiți păcatul cu dobândă ca să păcătuiți mai des! copila-aceasta e flămândă și voi vorbiți despre progres! Într-un conteiner dorm azi oameni, n-au ce mânca, n-au ce-mbrăca, copiii lor la față-s galbeni, nu știu ce-nseamnă-a se juca. Dar puneți capăt suferinței, e pentru toți un Dumnezeu, să convocăm mila credinței, să dăruim... și tu, și eu! adina v. 6.12.2018