Soldaţii în oraş Privim la oraşul celălalt, din veacul trecut, soldaţii de acolo ne privesc intens şi ei, par a ne cunoaşte din războaiele pe care le-am dus cu toţii în istorie. Cineva scrie această poveste în mai multe dimensiuni, nu-şi găseşte toate cuvintele, unele s-au pierdut între un secol sau altul, dar soldaţii s-au aşezat la aceeaşi masă în oraşul lor, vorbesc între ei, nimeni nu-i aude. Războaiele schimbă oraşele, treptat, în dimineaţa rece de la început de lume, rămâne vinul de nuntă şi miresele… Bate ora exactă în vechiul turn, soldaţii încearcă să dea drumul păsărilor din cântecele lor puse pe zidurile vechi, întâmplări simple, banale, mistuie viaţa acestor soldaţilor, sunt gropi în piaţa centrală, sunt gropi în obrajii miresei, am putea-o privi în ochi, de aici, din acest veac, dacă nu ar chema-o, moarte fragedă…