Plânge încet cerul -Întărind misterul- Cu chemări de dor. Soarele răsare; După ploaia-n lacrimi Se răsfață-o floare. Floarea de mireasă De pe câmp culeasă, Cu drag prinsă-n păr, Floare-albă de măr. Spin de trandafir Înfipt la chimir, Petale de sânge Trandafirul plânge Lacrimi pe covor. Și înfiorată, Luna se arată- Soare arzător. Licurici de stele Tremură și ele, La noi în pridvor. Zorii se iviră Natura se miră Cu alai cobor. Stropi mărunți de rouă Înfloresc în inimi Pui de curcubeu Iar noi, pe din două Extragem și spinii Din tălpi mari de leu.