Nuntire Mi-e sete și mi-e rău de tine Și ard și-ngheț și mă topesc... Ecou în piept te regăsesc În vers când te rostești, vezi bine! Și mă condamni la nemurire, Încătușată-ntre cuvinte Și tac și-ascult și stau cuminte Mireasă gata de nuntire! Și tremur ca o porumbiță În lanțul tău de vânător, Când dorul tău rătăcitor, Mușcă hulpav alba cărniță. În cupa crinilor cresc doruri Ce noaptea o îngenunchează, Când lira versului vibrează Tresaltă sufletul spre ceruri. Iar aripi ning, peste visări, Secunde ce-n inel se leagă... Va știi iubirea s-o înțeleagă Mireasa-n zori sub albe zări? de Gabriela Mimi Boroianu 09.10.2015