Mi-am simțit pleoapa umflată..nu de plâns ci de nesomn.. Căci pe fiecare stea împletit-am câte-un gând.. Într-o lume-a veșniciei am uitat să mai fiu om Mi-am lăsat doar amintirea să mai zburde pe Pământ! Cercetat-am fără teamă umbrele dorinței mele.. Nu-mi mai tremura timpanul când țipa vreo cucuvea Am știut! Eu îmi fac lumea! Eu și magicele stele.. Și doar ea, eternitatea..mai putea să fie-a mea.. N-am simțit nici un regret și n-am perceput durere Doar un hău imens în spate mi se ridica...am râs! M-am simțit eliberată..Dumnezeu mi-a dat putere Să-mi mai "văd" viața o dată..lâng-o stea ce a apus... 11.09.2017 Focșani.
sâmbătă, 31 mai 2025