O iubire pierdută Iubite, în inima serii, Luminile curg pe pământ, Se leagănă-n zare iar merii , Eu mă pierd într-un simplu cuvânt... Se stinge sub un palid apus Iubite, când toamna ne cheamă, Un soare de ape răpus Răspândind iar în inima-mi teamă Şi gândul că poate o noapte Vom fi frunze arse de zei, Mă face să plâng printre şoapte Când vântul ne poartă pe-alei Si iarna va cerne iubite, Peste urmele noastre uscate, Vor plânge atingeri rănite Sub ramuri de stele plecate. Dar lasă zăpadă să cadă Ca o aură rece din nori, Nici lună din cer să nu vadă O iubire ce stinge în zori!
sâmbătă, 31 mai 2025