O lume de povesti O rază de lumină, va încolți în mine și-n sufletu-mi ferestre se vor deschide-n zbor, atras de cer albastru, de zările senine voi regăsi speranța ascunsă după nor. Si chipul de statuie ce l-am purtat o viață în palida privire, cu ochii-ntunecați se va topi sub soare, c-o lacrimă pe față, si nu-l voi recunoaște ca frate printre frați. Că muma mea e zarea, ce arde ca o torță si neamurile mele sunt stelele făclii, că sângele în vene îmi arde ca o forță Și-n mintea mea așteaptă ostirile de mii- De mii de cavaleri pe inorogi călare să mergem la galop spre-o lume de povesti, o lume construită pe razele de soare în care fără plată mereu întineresti. M Horlaci. 19/03/16