O părere

De la voi am citit gânduri
De la mine doar păreri
Rostul când l-am priceput
Am uitat cine-am fost ieri.

Tot pierzând ce n-am avut
Şi uitând ce n-am uitat
Am apus precum destinul
Într-un loc fără păcat.

Mă închin să îmi dau pace
Şi mă rog de-a fi iertat
Căci prin lume de voi curge
De-un izvor să fiu spălat.

Când mă-ntreb şi-am şi răspuns
La-ntrebări cu mult substrat
Puse-n zori prin roua deasă
Ce-a căzut prin crud oftat.

De sunt zile fără noimă
Şi le pierd şirul mereu
Mă îndrept spre-o cale dreaptă
Căci părere-am să fiu eu.