O rază de lumină

O rază de lumină

O rază de lumină mi-a pătruns în suflet,
M-a mângâiat cu-a ei culoare ivorie;
Iar eu m-am înălțat spre soare, rugătoare,
Dorind să-mi cresc în inimă o bucurie.

M-apropii de copiii mei, plecați departe
Și mă gândesc la ei cu gingașă ardoare;
Chiar dacă inima se-ntunecă de plânset,
Eu cred că ea se va-ncărca de sărbătoare.

Copiii mei se-apropie, mereu, de mine
Când sufletu-mi e tot mai plin de fericire;
Și dacă depărtarea nu ne mai desparte,
În inimă eu voi păstra o amintire.

Când împreună se jucau la noi acasă,
În ochi ei se priveau cu mare bucurie;
El alfabetul a-nvățat-o pe-a lui soră
Și-apoi i-a arătat că poate, -ncet, să scrie.

Ani mulți trecut-au peste noi, iar amintirea
În suflete-a rămas ca o icoană vie
Și niciodată nu vom mai uita trecutul,
Ci-l vom păstra în inimă ca pe-o făclie.