O ti thelis*

- Îți amintești, iubito, când Elada
Ne-adăpostea pe țărmuri cu măslini
Și eu pe buze-ți tipăream dovada
Iubirii absolute? Peregrini

Prin insule de zei cutreierate,
Am poposit pe Milo-n asfințit
Și-am descifrat atâtea postulate
Pe trupul tău de valuri înflorit.

Egeea îmi alimenta ispita
Cu lacrimi reci de sare și nisip,
Iar tu-n amurg pășeai ca Afrodita
Să-ți oglindești în mare mândru chip.

- Îmi amintesc de plaje sidefii
De pielea ta de bronz ciocolatie,
Fteo ego i mipos ftes esi**
Că nu-i de-ajuns destinu-n poezie

Să ne unească... Uneori te chem,
În ţara unde soarele e rege
Şi dincolo de ţărmuri de poem
Să nu ne îngrădească nicio lege.

Moro mou***, să ne pierdem pe alei
Umbrite de hibiscus şi leandru
Să descifrezi dorința-n ochii mei
Când gură mi-o săruţi atât de tandru.

*O ti thelis / Ό, τι θέλεις - orice vrei
** Fteo ego i mipos ftes esi /Φταίω εγώ ή μήπως φταις εσύ - sunt eu de vină sau poate tu eşti vinovat
*** Moro mou / Μωρό μου - iubirea mea

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif