O zi în rai

O zi în rai 

Talpa o scufund în lut,
Simt că-i cresc urechi și-ascult
Glasul grâului crescând,
Viul, ode murmurând...

Raze fruntea mi-o dezmiardă, 
Ecou din zeul etern, 
Către sân bogat mă cheamă, 
Țarini cu rodul lor, ferm. 

Simt alături că pășește, 
Pan cu zâmbet ștrengăresc, 
Ciocârlia glasu-și crește
Spre divinul arc ceresc. 

Fuge râul să-și ascundă, 
Fața fină-n păr de sălcii, 
Soarele și-l pune-oglindă, 
Când îndreaptă cursul mătcii.

Macii, roșii de iubire, 
Dorul cresc în moale leagăn, 
Curgi în mine, amintire 
De-un amor, fără (de) seamăn. 

Vântu-n jur, grăbește fluturi, 
Că-s prea drăgăstoși prin flori, 
Pan, cosașilor dând fluier, 
Sufletul ți-l fură-n cor. 

Ți-l ascund pe-o prispă-n rai,
Ca să-l guști, cântând cu ei,
Vine seara, Pan c-un nai
Subțiază anii-mi grei...

Dar mi-e talpa-n moale lut,
Simt că-i cresc urechi și-ascult
Cor din rai, când în netimp,
Trupu-n duh am să-l preschimb.