Ce se ascunde-n ochii tăi tăcuți Ce valul înspumat nu pot să-l țină? Deschide pleopa ca să poți să scoți Durerea mării ce-n suflet suspină! Ce ai captat în ochii tăi prea trişti Ce au închis durerea în adânc abis? Sparge-ți lacătul cu ai crabilor cleşti Să curgă tristețea ce-n suflet ai scris! Câte corăbii pe-al mării destin S-au înecat în ochii tăi divini? Seacă-ți abisul ce de suflete e plin Scoate-l din ochii tăi ca să îi văd senini!