Ochiul

Ochiul,ochiul acela,
Gigantic mărgean dintre lumi,
Cum scaldă-n iubirea sa , Geea!...
Cum suflete poartă-n genuni...
De-acolo,din ochiul gigantic,
Iubire tot curge...ca vinul,
Narcotic  sublim și extatic,
Și ura din lume-și retrage pelinul...
Pe raza din ochiul ce poartă în sus
Pe cine-n iubire-și încoardă vioara,
Acolo strămoșii ca fumul s-au scurs,
Spre poarta din vama de sus:
Abruptă ,prea lungă e scara!...
Când ura ne-neacă cât marea,
Trist ,ochiul ce veșnic veghează,
C-o lacrimă grea ne-mbăiază
Rostogolind peste noi, albă ,sarea.
Și lacrima sa readuce iubirea
Ce curge în valuri, pe suflete noi.
Roagă-te ,ca ochiul, să nu-și uite firea
Sau geana s-o-nchidă de-al urii noroi !...