Odă lui EMINESCU, El Eminescu, a fost şi este, Poetul cel far de pereche. A fost luceafărul cel care, A luminat întreaga Românie Mare. Şi pentru el respect să avem, Că datorită lui noi existăm. Şi în lumea literară mondială, Noi am pătruns fără sfială. A fost supranumit şi este, Luceafărul cel fără de pereche. Ce a luminat pe bolta albastră, Ca o adevărată stea măiastră. A fost poetul ce a iubit iubirea, A fost poetul ce a iubit nemărginirea. Natură cea frumoasă şi cea vie, El Eminescu a descris-o în poezie. Şi codrii verzi cu frunze de aramă, Pe care Eminescu îi colinda în taină. Nici când bătrânul tei nu l-a uitat. Sub care întreaga viaţă el a stat. Chiar dacă boala, nemiloasă ni la luat, El Eminescu nu va fii în veci uitat. Căci a murit atunci în floarea vieţii, La răsărit de soare, în pragul dimineţii.