Odată

Sunt file-mbătrânite
si la origini gândul
înșelător se-ntoarce
gustând din taina
lor,
o golgotă-și înalță 
pe crucea ei cuvântul,
mă-nvăluie tăcerea,
când eu aproape mor.

Cresc file-mbătrânite
pe-a cărnii nostalgie,
trufașe și-ncrezute
în cercul lor de-o viață,
din vena înțepată
un strop de poezie
își caută răspunsuri
cu-amurgu' -ntr-o prefață.

Indiferent și rece
îmi caut strălucirea,
ca-ntr-un tablou cu roze
trecutu-i înrămat
în rugul ce în flăcări
(închipuit de moise)
se mistuie trecutul,

odată, consacrat.