Opreste-te! Nu pot purta atat de multe sentimente In trupul meu firav si vesnic muritor, Căci timpul imi va starni-ndelungi regrete Predestinate celor care au un singur dor. Opreste-te! Căci ploaia care a-nceput acum afară, Nu-mi va spăla si gandurile-ndurerate, Decat... praful asternut de pe petala Trandafirului ce s-a uscat in asta noapte. Opreste-te! Nu ma robi in slujba vechiului pacat, Ce a dainuit pana in ale noastre zile Si a curmat acele vieti ce s-au inchinat, Fiintelor iubite... si-au ars ca o făclie.