Un vânt benefic mă tot poartă Deasupra zidului de lut, Ducandu-mă la strâmta poartă Cu crucea de la început. Despovărat de fum și ceață Trec pragul noilor gândiri , Pășind pe calea către viață Dând liber frâu purei iubiri. Privind nainte,fară teamă Spre patria de cânt și vis, Aud ,aievea, cum mă cheamă Făpturile din Paradis.