Am primit ca premiu pentru curaj în himere un calculator personal,ușor de vreme depășit; procesez de-atunci la tastatură, cu dulce ahtiere, înduioșându-mi iluziile, p' un monitor săvârșit. Câteodată, le dau însufletire, crez la imprimantă, iar iluziile devin veșnic, păsările de noapte, ce zboară-n lumea largă, fascinantă și elevată, cu nazuințe în simțiri, de iubiri greu-încercate. Și viața le strânge, le ocrotește și chiar le salvează ca pe niște giuvaeruri tainice, uneori ingenioase; când țâșnesc zorile si ivirea razelor ne luminează, le fac cadou inimilor de aur, drept idei misterioase.
sâmbătă, 7 iunie 2025