În terapia durerii, Nu sunt medicamente. Aş încerca să mă repugn Cu preţul vieţii mele. Sorb un cantar de dimineti- Jugul astral în zori Mă ia-n cetăţi Să scriu strădaniile Asprelor dreptăţi, Ca pe un cânt De filomele. Atare leac vine din cărţi Şi din cel zbor de rândunele- Pe bolta infinită de mistere E- o terapie din tăcere Şi multe rugi voite Pe aripile mele... În terapia durerii leac e cifra uitată literalmente Pe aripile mele nu sunt medicamente... Lilia Manole Cantar- izvor; fantana