Pe o rază de lumină ,luna țese o uvertură de culori nu cred să știe străbuna că are n spate mii de sori. Lasă i fericirea preț de o noapte să ne încânte să facă furori. Oricum amăgirea ei va ține doar până în zori. E frumoasă însă, bat o vina cocoțată acolo n vârf de cer. Dar se ntunecă pe dată , buna când e amărâtă de un nour. O să treacă ! Își spune sieși și voi fi iarăși Crai Nou.