Tremură lunca și codrii Sub însemnul lui Gerar, Sus pe deal te cheamă plopii, Dar tu treci pe-aici mai rar! Cerul și-a întins betele Peste albele morminte, Ziua curge spre vâlcele, Noaptea-și pune noi veșminte. Tu răsari peste genune Și din negura de vremi, Ăstei lumi ai dat un nume, De urgii nu te mai temi! Ai umplut cerul cu stele Luminând a noastră fire, Tu, luceafăr, printre ele Și a noastră moștenire! Oști trecut-au pe sub zare, Tu în versuri le-ai cântat; Generații… câte oare Te-au iubit și ascultat? De prin ramuri azi bătrâne Curg broboade reci de gheață, Doruri s-au făcut fărâme Pe sub teiul plin de viață. Timpu-și scutură prigoana Prin toate ungherele, Tu demult ai oprit goana, Dar și revederile. Chipul tău plin de mistere Cu privirea-ți glaciară, Între doua emisfere Urcă lin și lin coboară.
sâmbătă, 31 mai 2025