Pe vremea noastră Născut la sat între Țărani Crescut în portul de-altădată, Pe ulițe cu bolovani Trecură-mi ani fără plată. Între săraci mi-a fost destinul Sau poate barza a greșit, -Ce mai contează dacă spinul Înțeapă unde-i peticit !. Săracul tot sărac rămâne Iar boii nu mai trag defel, Dar tot mai dulce este-o pâine Când o împarți cu un cățel. Așa era pe vremea noastră Obișnuiți cu pofta-n cui, Visând la pasărea măiastră Sau la plăcinta orișicui. Trăind cu simțul de pisică Suprinși la oala cu smântână, Știam ce-nseamnă aia : " frică " Când nu dormeam o săptămână. Știam ce-nseamna coate goale Genunchi loviți, picior umflat, Să umbli ziua fără țoale Precum: " lonică" la scăldat. Să faci o mămăligă mare Să tragi de ea cu sapte guri, Si-apoi în paturi la culcare Să stai cu gândul la fripturi. Dar au trecut si-aceste zile Cu rău si bine, cu de toate, Si răsfoiesc a vieții file, Din nou cu buzele umflate. Si mă gândesc la cei de-o seamă Sunt tot săraci, nu au parale, Dar poate au de-un borș cu zeamă Si-o oală mică cu sarmale. De M Horlaci.