În noapte târziu, pe sub nori de dantele Ce poartă miresme şi neguri de stele, Se-mbracă ferestre cu flori, crizanteme, Iar luna îşi ţese pe cer diademe! Se ‘nalţă văpaie în mintea mea trează Când noaptea cu vise un gând croşetează, Mă pierd alergând între două extreme, Iar tu mă răsfeţi cu-ale tale dileme! Sălbatice braţe şi păr în inele Pun aripi de înger inimii mele, Plutesc printre nori spre cetăţi egiptene Să-mi aflu altarul sub raze selene. Mă zbat năucit între albele vele Cu gândul la ochii frumoaselor iele, În braţe te strâng ca pe-o mare ce geme Sub vântul ce zmulge din ceruri blesteme. Hipnotice umbre sub raze dansează În arşiţa nopţii, dar luna veghează La chipul tău dalb legănat de sirene Ce-şi culcă lumina gingaşelor gene.