Pierdut senin (e un dar divin). Să-l declar nul? (că e prea credul!) Să-l caut pe stâncă iîn valea adâncă unde am căzut o dată, demult? Dacă-l întâlnești să nu-l amăgești cu vorbe mieroase și vise frumoase. Are-un semn distinct pe umeri alint pe brațe o pată (nici mare, nici lată) roșie ca focul. (bătu-l-ar norocul!) Are haină veche și flori la ureche cămașă de rouă (nici ea nu e nouă) Un pic peticită dar foarte iubită șoptește-i ușor că-l aștept cu dor. Cu-o rază plăpândă și-o pâine aburindă. dospită la soare. (Se va-ntoarce oare?)