sunt spiţa răzvrătită a roţii părinte în pasul tău pot fi drumul surpat în neodihnă obstinat tatuez golgote între sinapse nu întreba reverberarea identităţii între ziduri de existenţă opace sperie lepădarea e la îndemână omenească smerenia înălţărilor striveşte vertebra ce-şi refuză lumina rotirea în sine elimină zgura regurgitează durerea litera fiinţării amanetează griul curcubeul rescrie poemul nuanţelor şevaletul vieţii caută noi valenţe chimiei sângelui biciuiesc hergheliile ploilor pân’ la agonizare răscumpăr nevoia de spaţiu evadez din creşterea pietrei doar o clipă să opresc din rotire galaxia şi-ţi descarc în palmă toate corăbiile ursitelor coapte pirat sunt pe oceanele tale şi-ţi duc veşnicia în piele zadar moartea reverberează ecouri ruguri pulsaţie grosieră efemer înghesuie arşiţa respirării transpiră de stele osia lumii coace în mine altă dimensiune