Vestede fosniri de frunze plang Amintirea veselului crang. Ploua Lacrimi vane, picurand prin glastre, Ard muscatele iubirii noastre. Ploua In noroiul toamnelor aceste Ma despart tot mai usor de creste. Ploua Craca zamislita-n vis cu luna Ma voi risipi ca-ntotdeauna Ploua