Plouă cu șoapte

Plouă cu șoapte
...
O, câte-aș putea să spun despre ploaie,
Sau aș putea s-o rog să se oprească,
Doar mie de-ar putea să-mi vorbească
De vreau să-i ascult plăcuta hărmălaie
Când peste lume se scurge-n șiroaie!
...
Plouă într-una, plouă de-aseară
Stropii de ploaie se-adună-n băltoace,
Stropii de ploaie par să se joace
Dar nu este joacă, ci o poveste neclară
Ce este prea lungă și începe să doară!
...
O, câte-aș putea să spun despre ploaie,
Cât mister în stropul de ploaie se-ascunde,
La câte-ntrebări, de-ar putea mi-ar răspunde,
Când stropii se-adună să poarte războaie
Prăvălind peste lume furioase puhoaie!
...
Când umăr la umăr, strop lângă strop,
Ploaia nu încetează și formeze oceane
Din creste de munți își face coroane,
Stropii de ploaie par armăsari în galop
Și-ntreg pământul e cuprins de potop!
...
Ascult ploaia cum cade în noapte,
Cum stropii ce cad deodată se sparg,
Tu dormi iubito, îți privesc chipul drag
Plouă, plouă într-una, aproape, departe
Plouă, plouă și parcă plouă cu șoapte!